Œntreb dar: ,A lepădat Dumnezeu pe poporul Său?í Nicidecum! Căci şi eu sunt Israelit, din săm‚nţa lui Avraam, din seminţia lui Beniamin.

Dumnezeu n-a lepădat pe poporul Său, pe care l-a cunoscut mai dinainte. Nu ştiţi ce zice Scriptura, Ón locul unde vorbeşte despre Ilie? Cum se pl‚nge el lui Dumnezeu Ómpotriva lui Israel, c‚nd zice: ÑDoamne, pe proorocii Tăi i-au omor‚t, altarele Tale le-au surpat; am rămas eu singur, şi caută să-mi ia viaţa?î Dar ce-i răspunde Dumnezeu? ÑMi-am păstrat şapte mii de bărbaţi, care nu şi-au plecat genunchiul Ónaintea lui Baal.î Tot aşa, şi Ón vremea de faţă, este o rămăşiţă datorită unei alegeri, prin har.

Şi dacă este prin har, atunci nu mai este prin fapte; altminteri, harul n-ar mai fi har. Şi dacă este prin fapte, nu mai este prin har; altminteri, fapta n-ar mai fi faptă.

Deci, ce urmează? Că Israel n-a căpătat ce căuta, iar rămăşiţa aleasă a căpătat; pe c‚nd ceilalţi au fost Ómpietriţi, după cum este scris: ÑDumnezeu le-a dat un duh de adormire, ochi ca să nu vadă, şi urechi ca să n-audă, p‚nă Ón ziua de astăzi.î Şi David zice: ÑMasa lor să li se prefacă Óntr-o cursă, Óntr-un laţ, Óntr-un prilej de cădere şi Óntr-o dreaptă răsplătire.

Să li se Óntunece ochii ca să nu vadă, şi spinarea să le-o ţii mereu g‚rbovită.î Œntreb dar: ÑS-au poticnit ei ca să cadă? Nicidecum! Ci, prin alunecarea lor, s-a făcut cu putinţă m‚ntuirea Neamurilor, ca să facă pe Israel gelos; dacă, deci, alunecarea lor a fost o bogăţie pentru lume, şi paguba lor a fost o bogăţie pentru Neamuri, ce va fi plinătatea Óntoarcerii lor?

V-o spun vouă, Neamurilor: ÑŒntruc‚t sunt apostol al Neamurilor, Ómi slăvesc slujba mea, şi caut, ca, dacă este cu putinţă, să st‚rnesc gelozia celor din neamul meu, şi să m‚ntuiesc pe unii din ei.

Căci, dacă lepădarea lor a adus Ómpăcarea lumii, ce va fi primirea lor din nou, dec‚t viaţă din morţi?

Iar dacă cele dint‚i roade sunt sfinte, şi plămădeala este sf‚ntă; şi dacă rădăcina este sf‚ntă, şi ramurile sunt sfinte.

Iar dacă unele din ramuri au fost tăiate, şi dacă tu, care erai dintr-un măslin sălbatic, ai fost altoit Ón locul lor, şi ai fost făcut părtaş rădăcinii şi grăsimii măslinului, nu te făli faţă de ramuri. Dacă te făleşti, să ştii că nu tu ţii rădăcina, ci rădăcina te ţine pe tine.

Dar vei zice: ÑRamurile au fost tăiate, ca să fiu altoit eu.î Adevărat: au fost tăiate din pricina necredinţei lor, şi tu stai Ón picioare prin credinţă: Nu te Óng‚mfa dar, ci teme-te!

Căci dacă n-a cruţat Dumnezeu ramurile fireşti, nu te va cruţa nici pe tine.

Uită-te dar la bunătatea şi asprimea lui Dumnezeu: asprime faţă de cei ce au căzut, şi bunătate faţă de tine, dacă nu Óncetezi să răm‚i Ón bunătatea aceasta; altminteri, vei fi tăiat şi tu.

Şi chiar ei: dacă nu stăruie Ón necredinţă, vor fi altoiţi; căci Dumnezeu poate să-i altoiască iarăşi.

Fiindcă, dacă tu, care ai fost tăiat dintr-un măslin, care din fire era sălbatic, ai fost altoit, Ómpotriva firii tale, Óntr-un măslin bun, cu c‚t mai mult vor fi altoiţi ei, care sunt ramuri fireşti, Ón măslinul lor?

Fraţilor, pentru ca să nu vă socotiţi singuri Ónţelepţi, nu vreau să nu ştiţi taina aceasta: o parte din Israel a căzut Óntr-o Ómpietrire, care va ţine p‚nă va intra numărul deplin al Neamurilor.

Şi atunci tot Israelul va fi m‚ntuit, după cum este scris: ÑIzbăvitorul va veni din Sion, şi va Óndepărta toate nelegiuirile de la Iacov.

Acesta va fi legăm‚ntul, pe care-l voi face cu ei, c‚nd le voi şterge păcatele.î Œn ce priveşte Evanghelia, ei sunt vrăjmaşi, şi aceasta spre binele vostru; dar Ón ce priveşte alegerea, sunt iubiţi, din pricina părinţilor lor.

Căci lui Dumnezeu nu-I pare rău de darurile şi de chemarea făcută.

După cum voi odinioară n-aţi ascultat de Dumnezeu, şi după cum prin neascultarea lor aţi căpătat Óndurare acum, tot aşa, ei acum n-au ascultat, pentru ca, prin Óndurarea arătată vouă, să capete şi ei Óndurare.

Fiindcă Dumnezeu a Ónchis pe toţi oamenii Ón neascultare, ca să aibă Óndurare de toţi.

O, ad‚ncul bogăţiei, Ónţelepciunii şi ştiinţei lui Dumnezeu! C‚t de nepătrunse sunt judecăţile Lui, şi c‚t de neÓnţelese sunt căile Lui!

Şi Ón adevăr, Ñcine a cunoscut g‚ndul Domnului? Sau cine a fost sfetnicul Lui?

Cine I-a dat ceva Ónt‚i, ca să aibă de primit Ónapoi?î Din El, prin El, şi pentru El sunt toate lucrurile. A Lui să fie slava Ón veci! Amin.