Est EstherEstera, chaptercapitolul Book of EstherCartea Esterei, chaptercapitolul 8

Estera 8:13 în diferite traduceri

Engleză

KJV (66 books) +2 The copy of the writing for a commandment to be given in every province was published unto all people, and that the Jews should be ready against that day to avenge themselves on their enemies.

ASV +1 A copy of the writing, that the decree should be given out in every province, was published unto all the peoples, and that the Jews should be ready against that day to avenge themselves on their enemies.

BSB +1 A copy of the text of the edict was to be issued in every province and published to all the people, so that the Jews would be ready on that day to avenge themselves on their enemies.

DRA And this was the content of the letter, that it should be notified in all lands and peoples that were subject to the empire of king Assuerus, that the Jews were ready to be revenged of their enemies.

FBV A copy of the decree was to be issued as law in every province and publicized to the people so that the Jews would be ready on that day to pay back their enemies.

GNV The copie of the writing was, howe there should be a commandement giuen in all and euery prouince, published among all the people, and that the Iewes should be ready against that day to auenge themselues on their enemies.

JPS The copy of the writing, to be given out for a decree in every province, was to be published unto all the peoples, and that the Jews should be ready against that day to avenge themselves on their enemies.

NASB A copy of the edict to be issued as law in each and every province was published to all the peoples, so that the Jews would be ready for this day to avenge themselves on their enemies. NASB 2020

NIV (US) +1 A copy of the text of the edict was to be issued as law in every province and made known to the people of every nationality so that the Jews would be ready on that day to avenge themselves on their enemies.

NMV The copy of the writing for a commandment to be given in every province [was] published unto all people, and that the Y’hudim (Judeans) should be ready against that day to avenge themselves on their enemies.

OJB A copy of the edict was to be issued as dat (law) in every province and was galui (made known) unto kol ha'amim (all nationalities), and that the Yehudim should be atidim (ready, prepared), for yom hazeh to avenge themselves on their oyvim (enemies).

T4T Copies of this law were to be nailed to posts in every province and read to all the people, in order that the Jews would be ready to ◄get revenge on/fight against► their enemies on March 7th.

WEB (US) +7 A copy of the letter, that the decree should be given out in every province, was published to all the peoples, that the Jews should be ready for that day to avenge themselves on their enemies.

Română

BS (1914) Acesta este izvodul cărților celor scrise: marele împărat Artaxercsu celor ce sunt puși căpetenii preste o sută și douăzeci și șapte de țări, dela India până la Etiopia, și celor ce ale noastre cugetă, bucurie: „Mulți cu prea multa făcătorilor de bine bunătate mai adesea cinstindu-se mai mult se trufesc. Și nu numai celor supuși nouă caută a le face rău, ei neputând suferì, ci și asupra făcătorilor săi de bine se silesc a meșteșugì. Și mulțămirea nu numai dintre oameni stricându-o, ci și cu bunătățile, care le au semețindu-se și înălțându-se, de certarea cea urîtoare de rele a lui Dumnezeu, celui ce toate pururea le vede socotesc a fugì. Și de multe ori se întâmplă, ca pre cari stăpânitorul mai prieteni și mai credincioși i-a făcut, cărora cârma împărăției o a încredințat, pre domnii săi în foarte mari primejdii i-au băgat, fiindcă ar vreà a se folosì cu ei, pentru ca să-și izbândească strâmbătățile sale, cele deosebi, varsă sângele nevinovaților. Și înșală mintea stăpânitorilor lor, care nu știe de înșelăciune, și înțelepciunea cu viclenie și cu minciuni o amăgesc. Care lucru și din istoriile cele vechi, precum am arătat, și din cele ce sunt înaintea ochilor noștri se dovedește, cum că cu rele îndemnări ale unora bunăvoință a împăraților se întoarce spre rău. Pentru aceea purtând grije, ca cu toți oamenii din împărăția noastră să se ție pacea, nebăgând seamă de pârele, cu care se nevoiesc să ne înșale pre noi, osebind cele ce se pun înaintea ochilor noștri, socotindu-le cu blândă cercetare. Pentru aceea nu trebuie să gândiți, că din ușurarea minții noastre vine, de dăm porunci osebite, ci cum că după întâmplarea și lipsa vremilor, precum poftește folosul deobște, judecăm. Și ca mai bine să înțelegeți ce zicem, Aman fiul lui Amadat, și cu mintea și cu neamul machidonean, și strein de sângele Perșilor, și bunătatea noastră cu tirănia întinând-o ca pre un nemernic l-am fost primit. Și făcându-se prieten nouă, a cunoscut iubirea noastră de oameni, care aveam spre tot neamul atâta, cât tatăl nostru s’a chemat, și de toți s’a cinstit al doilea după noi. Și într’atâta s’a înălțat cu semeția, în cât a vrut să ne lipsească și de împărăție și de vieață. Și pre Mardoheu mântuitorul, și foarte marele făcător de bine al nostru, și pre cea fără de prihană soțiea împărăției noastre Estir cu tot neamul lor cu multe minciuni și meșteșugiri de înșelăciune i-a cerut spre pierzare. Gândind că dacă îi va omorî pre ei, ne va aflà pre noi singuri, și împărățiea Perșilor o va mutà la Machidoneni. Iar noi pre Jidovii, pre cari cel de trei ori spurcat i-a dat spre moarte, i-am aflat nu făcători de rele, ci prea cu drepte legi viețuind și fiind fii prea înaltului și prea marelui Dumnezeu celui viu, celui ce cu bună vrerea sa ne-au dat nouă și strămoșilor noștri împărățiea. Nu veți ascultà de cărțile cele trimise de Aman al lui Amadat, pentru care răutate a lui înaintea porților cetății Susilor s’a spânzurat cu toată casa, Dumnezeu atotțiitorul degrab dând lui judecată, de ce a fost vrednic. Iar scrisoarea cărții aceștia să o vestiți în tot locul cu îndrăzneală, să lăsați pre Jidovi să trăiască după legile lor. Și să le ajutați lor, ca pre cei ce din vremea primejdiei s’au sculat asupra lor, să-și izbândească în treisprezece zile ale lunii a douăsprezecea, care este Adar, pentrucă această zi, care erà să fie de pierirea neamului celui ales atotputernicului Dumnezeu, o au făcut lor de bucurie. Pentru aceea dar și voi între sărbătorile voastre cele numite să o țineți și să o serbați cu toată desfătarea, ca și acum și după aceasta mântuire să fie vouă și celor ce binevoesc Perșilor, iar celor ce ne viclenesc nouă, pomenire de pierire. Iar toată cetatea sau țara, care nu va face așà, cu sabie și cu foc să piară cu urgie, ca nu numai oamenilor necălcată, ci și hiarelor și pasărilor în toată vremea urîtă să fie. Iar izvoadele să se pue la vederea ochilor în toată împărățiea, și gata să fie toți Evreii într’această zi, să bată pre vrăjmașii lor“.