Ascultă, Israele! Astăzi vei trece Iordanul, ca să te faci stăp‚n pe nişte neamuri mai mari şi mai puternice dec‚t tine, pe cetăţi mari şi Óntărite p‚nă la cer, pe un popor mare şi Ónalt la statură, pe copiii lui Anac, pe care-i cunoşti şi despre care ai auzit zic‚ndu-se: ÑCine va putea să stea Ómpotriva copiilor lui Anac!î Să ştii azi că Domnul, Dumnezeul tău, va merge El Ónsuşi Ónaintea ta, ca un foc mistuitor; El Ói va nimici, El Ói va smeri Ónaintea ta; şi tu Ói vei izgoni, Ói vei pierde cur‚nd, cum ţi-a spus Domnul.

C‚nd Ói va izgoni Domnul, Dumnezeul tău, dinaintea ta, să nu zici Ón inima ta: ÑPentru bunătatea mea m-a făcut Domnul să intru Ón stăp‚nirea ţării acesteia.î Căci din pricina răutăţii neamurilor acelora le izgoneşte Domnul dinaintea ta.

Nu, nu pentru bunătatea ta, nici pentru curăţia inimii tale intri tu Ón stăp‚nirea ţării lor; ci din pricina răutăţii acestor neamuri le izgoneşte Domnul, Dumnezeul tău, dinaintea ta, şi ca să Ómplinească astfel cuv‚ntul prin care Domnul S-a jurat părinţilor tăi, lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov.

Să ştii dar că nu din pricina bunătăţii tale Óţi dă Domnul, Dumnezeul tău, acea ţară bună ca s-o stăp‚neşti; căci tu eşti un popor tare Óncăpăţ‚nat.

Adu-ţi aminte, şi nu uita cum ai aţ‚ţat m‚nia Domnului, Dumnezeului tău, Ón pustie. Din ziua c‚nd ai ieşit din ţara Egiptului p‚nă la sosirea voastră Ón locul acesta, tot răzvrătiţi Ómpotriva Domnului aţi fost!

La Horeb, at‚ta aţi aţ‚ţat m‚nia Domnului, Ónc‚t Domnul S-a m‚niat pe voi şi voia să vă nimicească.

C‚nd m-am suit pe munte, ca să iau tablele de piatră, tablele legăm‚ntului pe care l-a făcut Domnul cu voi, am rămas pe munte patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, fără să măn‚nc p‚ine şi fără să beau apă; şi Domnul mi-a dat cele două table de piatră, scrise cu degetul lui Dumnezeu, şi cuprinz‚nd toate cuvintele pe care vi le spusese Domnul pe munte, din mijlocul focului, Ón ziua c‚nd tot poporul era adunat.

După acele patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi Domnul mi-a dat cele două table de piatră, tablele legăm‚ntului.

Domnul mi-a zis atunci: ÑScoală-te şi pogoară-te Ón grabă de aici; căci poporul tău, pe care l-ai scos din Egipt, s-a stricat. S-au abătut cur‚nd de la calea pe care le-am arătat-o; şi-au făcut un chip turnat.î Domnul mi-a zis: ÑEu văd că poporul acesta este un popor tare Óncăpăţ‚nat.

Lasă-mă să-i nimicesc şi să le şterg numele de sub ceruri; iar pe tine te voi face un neam mai puternic şi mai mare la număr dec‚t poporul acesta.î M-am Óntors şi m-am pogor‚t de pe munte care era tot numai foc, cu cele două table ale legăm‚ntului Ón am‚ndouă m‚inile mele.

M-am uitat, şi iată că păcătuiserăţi Ómpotriva Domnului, Dumnezeului vostru, vă făcuserăţi un viţel turnat, vă depărtaserăţi cur‚nd de la calea pe care v-o arătase Domnul.

Am apucat atunci cele două table, le-am aruncat din m‚inile mele, şi le-am sfăr‚mat sub ochii voştri.

M-am aruncat cu faţa la păm‚nt Ónaintea Domnului, ca mai Ónainte, patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, fără să măn‚nc şi fără să beau apă, din pricina tuturor păcatelor pe care le săv‚rşiserăţi, făc‚nd ce este rău Ónaintea Domnului, ca să-L m‚niaţi.

Căci mă Óngrozisem la vederea m‚niei şi urgiei de care era cuprins Domnul Ómpotriva voastră, p‚nă acolo Ónc‚t voia să vă nimicească. Dar Domnul m-a ascultat şi de data aceasta.

Domnul de asemenea era foarte m‚niat şi pe Aaron, aşa Ónc‚t voia să-l piardă, şi eu m-am rugat atunci şi pentru el.

Am luat viţelul pe care-l făcuserăţi, isprava păcatului vostru, l-am ars Ón foc, l-am sfăr‚mat p‚nă s-a făcut praf, şi am aruncat praful acela Ón p‚r‚ul care curgea din munte.

Apoi la Tabeera, la Masa, şi la Chibrot-Hataava, voi iarăşi aţi aţ‚ţat m‚nia Domnului.

Şi c‚nd v-a trimis Domnul de la Cades-Barnea, zic‚nd: ÑSuiţi-vă, şi luaţi Ón stăp‚nire ţara pe care v-o dau!î voi v-aţi răzvrătit Ómpotriva poruncii Domnului, Dumnezeului vostru, n-aţi avut credinţă Ón El, şi n-aţi ascultat glasul Lui.

V-aţi tot răzvrătit Ómpotriva Domnului de c‚nd vă cunosc.

M-am aruncat cu faţa la păm‚nt Ónaintea Domnului: patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, m-am aruncat cu faţa la păm‚nt, pentru că Domnul spusese că vrea să vă nimicească.

M-am rugat Domnului, şi am zis: ÑStăp‚ne Doamne, nu nimici pe poporul Tău, moştenirea Ta, pe care ai răscumpărat-o, Ón mărimea Ta, pe care ai scos-o din Egipt, prin m‚na Ta cea puternică.

Adu-ţi aminte de robii tăi, Avraam, Isaac şi Iacov. Nu căuta la Óndărătnicia acestui popor, la răutatea lui şi la păcatul lui, ca nu cumva ţara din care ne-ai scos să zică: ,Pentru că Domnul n-avea putere să-i ducă Ón ţara pe care le-o făgăduise şi pentru că-i ura, de aceea i-a scos ca să-i omoare Ón pustie.í Totuşi ei sunt poporul Tău şi moştenirea Ta, pe care ai scos-o din Egipt cu m‚na Ta cea puternică şi cu braţul Tău cel Óntins.î