Bărbaţii lui Efraim au zis lui Ghedeon: ÑCe Ónseamnă felul acesta de purtare faţă de noi? Pentru ce nu ne-ai chemat, c‚nd ai plecat să te lupţi Ómpotriva lui Madian?î Şi au avut o mare ceartă cu el.

Ghedeon le-a răspuns: ÑCe-am făcut eu pe l‚ngă voi? Oare nu face mai mult culesul ciorchinelor rămase Ón via lui Efraim dec‚t culesul Óntregii vii a lui Abiezer?î Œn m‚inile voastre a dat Dumnezeu pe căpeteniile lui Madian: Oreb, şi Zeeb. Ce-am putut face eu deci pe l‚ngă voi?î După ce le-a vorbit astfel, li s-a potolit m‚nia.

Ghedeon a ajuns la Iordan, şi l-a trecut, el şi cei trei sute de oameni care erau cu el, obosiţi, dar urmărind mereu pe vrăjmaş.

El a zis celor din Sucot: ÑDaţi, vă rog, c‚teva p‚ini poporului care mă Ónsoţeşte, căci sunt obosiţi, şi sunt Ón urmărirea lui Zebah şi Ţalmuna, Ómpăraţii Madianului.î Căpeteniile din Sucot au răspuns: ÑEste oare m‚na lui Zebah şi Ţalmuna Ón stăp‚nirea ta, ca să dăm p‚ine oştirii tale?î Şi Ghedeon a zis: ÑEi bine! după ce Domnul va da Ón m‚inile noastre pe Zebah şi pe Ţalmuna, vă voi scărpina carnea cu spini din pustie şi cu mărăcini.î De acolo s-a suit la Penuel, şi a făcut celor din Penuel aceeaşi rugăminte. Ei i-au răspuns cum Ói răspunseseră cei din Sucot.

Şi a zis şi celor din Penuel: ÑC‚nd mă voi Óntoarce Ón pace, voi dăr‚ma turnul acesta.î Zebah şi Ţalmuna erau la Carcor Ómpreună cu oştirea lor de aproape cincisprezece mii de oameni; toţi cei ce mai rămăseseră din toată oştirea fiilor Răsăritului: o sută douăzeci de mii de oameni care scoteau sabia, fuseseră ucişi.

Ghedeon s-a suit pe drumul celor ce locuiesc Ón corturi, la răsărit de Nobah şi de Iogbeha, şi a bătut oştirea care se credea la adăpost.

Zebah şi Ţalmuna au luat fuga; Ghedeon i-a urmărit, a prins pe cei doi Ómpăraţi ai Madianului: Zebah şi Ţalmuna, şi a pus pe fugă toată oştirea.

Ghedeon, fiul lui Ioas, s-a Óntors de la luptă prin suişul Heres.

A prins dintre cei din Sucot un t‚năr pe care l-a Óntrebat, şi care i-a dat Ón scris numele căpeteniilor şi bătr‚nilor din Sucot; erau şaptezeci şi şapte de bărbaţi.

Apoi a venit la cei din Sucot, şi a zis: ÑIată pe Zebah şi Ţalmuna, pentru care m-aţi batjocorit, zic‚nd: ,Oare m‚na lui Zebah şi Ţalmuna este Ón stăp‚nirea ta, ca să dăm p‚ine oamenilor tăi obosiţi?î Şi a luat pe bătr‚nii cetăţii, şi a pedepsit pe oamenii din Sucot cu spini din pustie şi cu mărăcini.

A dăr‚mat şi turnul din Penuel, şi a ucis pe oamenii cetăţii.

El a zis lui Zebah şi lui Ţalmuna: ÑCum erau oamenii pe care i-aţi ucis la Tabor?î Ei au răspuns: ÑErau ca tine, fiecare avea Ónfăţişarea unui fiu de Ómpărat.î El a zis: ÑErau fraţii mei, fiii mamei mele. Viu este Domnul că, dacă i-aţi fi lăsat cu viaţă, nu v-aş ucide.î Şi a zis lui Ieter, Ónt‚iul lui născut: ÑScoală-te, şi ucide-i!î Dar t‚nărul nu şi-a scos sabia, pentru că-i era teamă, căci era Óncă un copil.

Zebah şi Ţalmuna au zis: ÑScoală-te tu Ónsuţi şi ucide-ne! Căci cum e omul aşa e şi puterea lui.î Şi Ghedeon s-a sculat, şi a ucis pe Zebah şi Ţalmuna. A luat apoi lunişoarele de la g‚tul cămilelor lor.

Bărbaţii lui Israel au zis lui Ghedeon: ÑDomneşte peste noi, tu, şi fiul tău, şi fiul fiului tău, căci ne-ai izbăvit din m‚na lui Madian.î Ghedeon le-a zis: ÑEu nu voi domni peste voi, nici fiii mei nu vor domni peste voi, ci Domnul va domni peste voi.î Ghedeon le-a zis: ÑAm să vă fac o rugăminte: daţi-mi fiecare verigile de nas pe care le-aţi luat ca pradă.î ñ Vrăjmaşii aveau verigi de aur, căci erau Ismaeliţi. ñ Ei au zis: ÑŢi le vom da cu plăcere.î Şi au Óntins o manta, pe care a aruncat fiecare verigile pe care le prădase.

Greutatea verigilor de aur pe care le-a cerut Ghedeon, a fost de o mie şapte sute de sicli de aur, afară de lunişoare, de cerceii de aur, şi hainele de purpură, pe care le purtau Ómpăraţii Madianului, şi afară de lănţişoarele de la g‚tul cămilelor lor.

Ghedeon a făcut din ele un efod, şi l-a pus Ón cetatea lui, la Ofra, unde a ajuns o pricină de curvie pentru tot Israelul; şi a fost o cursă pentru Ghedeon şi pentru casa lui.

Madianul a fost smerit Ónaintea copiilor lui Israel, şi n-a mai ridicat capul. Şi ţara a avut odihnă patruzeci de ani, Ón timpul vieţii lui Ghedeon.

Ierubaal, fiul lui Ioas, s-a Óntors, şi a locuit Ón casa lui.

Ghedeon a avut şaptezeci de fii, ieşiţi din el, căci a avut mai multe neveste.

Ţiitoarea lui, care era la Sihem, i-a născut de asemenea un fiu, căruia i-au pus numele Abimelec.

Ghedeon, fiul lui Ioas, a murit după o bătr‚neţe fericită; şi a fost Óngropat Ón morm‚ntul tatălui său Ioas, la Ofra, care era a familiei lui Abiezer.

După moartea lui Ghedeon, copiii lui Israel au Ónceput iarăşi să curvească cu Baalii şi au luat pe Baal-Berit ca dumnezeu al lor.

Copiii lui Israel nu şi-au adus aminte de Domnul, Dumnezeul lor, care-i izbăvise din m‚na tuturor vrăjmaşilor care-i Ónconjurau.

Şi n-au ţinut la casa lui Ierubaal, a lui Ghedeon, după tot binele pe care-l făcuse el lui Israel.