El le-a mai zis: ÑAdevărat vă spun, că sunt unii din cei ce stau aici, care nu vor muri p‚nă nu vor vedea Ómpărăţia lui Dumnezeu venind cu putere.î După şase zile, Isus a luat cu El pe Petru, pe Iacov şi pe Ioan, şi i-a dus singuri de o parte pe un munte Ónalt. Acolo S-a schimbat la faţă Ónaintea lor.

Hainele Lui s-au făcut strălucitoare şi foarte albe, de o albeaţă pe care nici un Ónălbitor de pe păm‚nt n-o poate da.

Ilie li s-a arătat Ómpreună cu Moise, şi sta de vorbă cu Isus.

Petru a luat cuv‚ntul, şi a zis lui Isus: ÑŒnvăţătorule, este bine să stăm aici; să facem trei colibe: una pentru Tine, una pentru Moise, şi una pentru Ilie.î Căci nu ştia ce să zică, at‚t de mare spaimă Ói apucase.

A venit un nor şi i-a acoperit cu umbra lui; şi din nor s-a auzit un glas, care zicea: ÑAcesta este Fiul Meu preaiubit: de El să ascultaţi!î Œndată, ucenicii s-au uitat Ómprejur, şi n-au mai văzut pe nimeni dec‚t pe Isus singur cu ei.

Pe c‚nd se pogorau de pe munte, Isus le-a poruncit să nu spună nimănui ce au văzut, p‚nă va Ónvia Fiul omului dintre cei morţi.

Ei au păstrat Ón ei lucrul acesta, şi se Óntrebau Óntre ei ce să Ónsemne Ónvierea aceea dintre cei morţi, Ucenicii I-au pus următoarea Óntrebare: ÑPentru ce zic cărturarii că trebuie să vină Ónt‚i Ilie?î El le-a răspuns: ÑIlie va veni Ónt‚i; şi va aşeza din nou toate lucrurile; tot aşa după cum este scris despre Fiul omului că trebuie să pătimească mult şi să fie defăimat.

Dar Eu vă spun că Ilie a şi venit, şi ei i-au făcut ce au vrut, după cum este scris despre el.î C‚nd au ajuns la ucenici, au văzut mult norod Ómprejurul lor şi pe cărturari Óntreb‚ndu-se cu ei.

De Óndată ce a văzut norodul pe Isus, s-a mirat, şi a alergat la El să I se Ónchine.

El i-a Óntrebat: ÑDespre ce vă Óntrebaţi cu ei?î Şi un om din norod I-a răspuns: ÑŒnvăţătorule, am adus la Tine pe fiul meu, care este stăp‚nit de un duh mut.

Oriunde Ól apucă, Ól tr‚nteşte la păm‚nt. Copilul face spumă la gură, scr‚şneşte din dinţi, şi răm‚ne ţeapăn. M-am rugat de ucenicii Tăi să scoată duhul, şi n-au putut.î ÑO neam necredincios!î le-a zis Isus. ÑP‚nă c‚nd voi fi cu voi? P‚nă c‚nd vă voi suferi? Aduceţi-l la Mine.î L-au adus la El. Şi, cum a văzut copilul pe Isus, duhul l-a scuturat cu putere; copilul a căzut la păm‚nt, şi se zv‚rcolea făc‚nd spumă la gură.

Isus a Óntrebat pe tatăl lui: ÑC‚tă vreme este de c‚nd Ói vine aşa?î ÑDin copilărieî, a răspuns el.

ÑŞi de multe ori duhul l-a aruncat c‚nd Ón foc, c‚nd Ón apă, ca să-l omoare. Dar dacă poţi face ceva, fie-Ţi milă de noi şi ajută-ne.î Isus a răspuns: ÑTu zici: ,Dacă poţi!íÖ Toate lucrurile sunt cu putinţă celui ce crede!î Œndată tatăl copilului a strigat cu lacrimi: ÑCred, Doamne! Ajută necredinţei mele!î C‚nd a văzut Isus că norodul vine Ón fuga mare spre El, a mustrat duhul necurat, şi i-a zis: ÑDuh mut şi surd, Óţi poruncesc să ieşi afară din copilul acesta, şi să nu mai intri Ón el.î Şi duhul a ieşit, ţip‚nd şi scutur‚ndu-l cu mare putere. Copilul a rămas ca mort, aşa că mulţi ziceau: ÑA murit!î Dar Isus l-a apucat de m‚nă, şi l-a ridicat. Şi el s-a sculat Ón picioare.

C‚nd a intrat Isus Ón casă, ucenicii Lui L-au Óntrebat deoparte: ÑNoi de ce n-am putut să scoatem duhul acesta?î ÑAcest soi de draciî, le-a zis El, Ñnu poate ieşi dec‚t prin rugăciune şi post.î Au plecat de acolo, şi au trecut prin Galilea. Isus nu voia să ştie nimeni că trece.

Căci Ónvăţa pe ucenicii Săi, şi zicea: ÑFiul omului va fi dat Ón m‚inile oamenilor; ei Œl vor omorÓ, şi a treia zi după ce-L vor omorÓ, va Ónvia.î Dar ucenicii nu Ónţelegeau cuvintele acestea, şi se temeau să-L Óntrebe.

Apoi au venit la Capernaum. C‚nd era Ón casă, Isus i-a Óntrebat: ÑDespre ce vorbeaţi unul cu altul pe drum?î Dar ei tăceau, pentru că pe drum se certaseră Óntre ei, ca să ştie cine este cel mai mare.

Atunci Isus a şezut jos, a chemat pe cei doisprezece, şi le-a zis: ÑDacă vrea cineva să fie cel dint‚i, trebuie să fie cel mai de pe urmă din toţi şi slujitorul tuturor!î Şi a luat un copilaş, şi l-a aşezat Ón mijlocul lor; apoi l-a luat Ón braţe, şi le-a zis: ÑOricine primeşte pe unul din aceşti copilaşi, Ón Numele Meu, Mă primeşte pe Mine; şi oricine Mă primeşte pe Mine, nu Mă primeşte pe Mine, ci pe Cel ce M-a trimis pe Mine.î Ioan I-a zis: ÑŒnvăţătorule, noi am văzut pe un om scoţ‚nd draci Ón Numele Tău; şi l-am oprit, pentru că nu venea după noi.î ÑNu-l opriţiî, a răspuns Isus, Ñcăci nu este nimeni, care să facă minuni Ón Numele Meu, şi să Mă poată grăi de rău Óndată după aceea.

Cine nu este Ómpotriva noastră, este pentru noi.

Şi oricine vă va da de băut un pahar cu apă, Ón Numele Meu, pentru că sunteţi ucenici ai lui Hristos, adevărat vă spun că nu-şi va pierde răsplata.

Dar, dacă va face cineva să păcătuiască pe unul din aceşti micuţi, care cred Ón Mine, ar fi mai bine pentru el să i se lege de g‚t o piatră mare de moară şi să fie aruncat Ón mare.

Dacă m‚na ta te face să cazi Ón păcat, taie-o; este mai bine pentru tine să intri ciung Ón viaţă, dec‚t să ai două m‚ini, şi să mergi Ón gheenă, Ón focul care nu se stinge, unde viermele lor nu moare, şi focul nu se stinge.

Dacă piciorul tău te face să cazi Ón păcat, taie-l; este mai bine pentru tine să intri Ón viaţă şchiop, dec‚t să ai două picioare, şi să fii aruncat Ón gheenă, Ón focul care nu se stinge, unde viermele lor nu moare, şi focul nu se stinge.

Şi dacă ochiul tău te face să cazi Ón păcat, scoate-l; este mai bine pentru tine să intri Ón Œmpărăţia lui Dumnezeu numai cu un ochi, dec‚t să ai doi ochi şi să fii aruncat Ón focul gheenei, unde viermele lor nu moare şi focul nu se stinge.

Pentru că fiecare om va fi sărat cu foc, şi orice jertfă va fi sărată cu sare.

Sarea este bună; dar dacă sarea Óşi pierde puterea de a săra, cu ce Ói veţi da Ónapoi puterea aceasta? Să aveţi sare Ón voi Ónşivă, şi să trăiţi Ón pace unii cu alţii.î